duminică, 8 februarie 2009

Lumini si umbre

Ai ochii negri, mincinoşi şi răi Fîntînile cu ape moarte- ascund Pupile negre licărind în fund, Ce mă atrag spre-adînc ca ochii tăi. Cînd vreau să plec, mă ţii în loc cu un cuvînt Aşa se zbat copacii în furtună; Ca pentru fugă crengile- şi adună, Dar rădăcina- i leagă de pămînt. De azi încolo n- am să- l mai iubesc…Dar cînd îi văd privirile păgîne Şi zîmbetul copilăresc, Mă jur că n- am să-l mai iubesc- de mîine. Pe zi ce trece- ţi semăn tot mai mult; Aşa izvorul ce se- aruncă- n baltă, Se- nvăluie cu mîlul laolaltă Şi- n loc să- i spele apele verzui, îşi tulbură izvorul apa lui. Mă iscodeşti ca pasărea de pradă, Mă urmăreşti cu ochii reci şi răi, Dar uiţi că dacă- s urme pe zăpadă, Noroiul e lăsat de paşii tăi. Mi- e faţa împietrită ca o mască Şi- n ochi lumina- i gata să se stîngă Chiar diamantului ca să sclipeascăÎi trebuie o rază s- o răsfrîngă. Iubirea ta nu creşte şi nu moare, Ci totdeauna- i rece şi egală E ca o floare artificială Pe- o pajişte cu maci arzînd în soare. Cînd voi pleca, mă vei uita uşor Şi ştiu că nici nu s- ar putea altfel: Abia o clipă valul călător Păstrează chipul oglindit în el. Am vrut în ciuda zîmbetelor tale, Din ochii sterpi o lacrimă să storc Şi am plecat să nu mă mai întorc, Dar azi, din zori de zi îţi umblu- n cale. Ce demon oare mi te- a scos în drum?! De- ar vrea viaţa azi să mă dezlege Şi raiul ei să mi- l ofere- acum Tot iadul nostru dulce l- aş alege. Azi mi- a venit cu ochii calzi şi buni Şi nu l- am întrebat de unde vine Pe floarea de pe marginea de drum N- o- ntrebi de- i înflorită pentru tine. Te văd mereu ca- n clipa de pe urmă; Încremenit în capul scării Cu zîmbetul uitat în colţul gurii Şi- n ochi, tăişul crud al nepăsării. Eşti rău. Dar cînd aud c- o spune altul Mă uit în jos şi strîng din pumni şi tac. Că numai eu în toată lumea asta Am dreptul să te cert şi să te- mpac. Eu am să plec cu sufletu- mpăcat Că nu las nimănuia moştenire Un suflet greu de ură şi iubire Bănuitor şi trist şi- nfrigurat. M- am resemnat; atît a fost să fie. Mă uit cum cade soarele- n apus Şi- aştept răspunsuri care n- or să vie La întrebări pe care nu le- am pus.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu